Timpul de muncă nu este timp de conducere — iar diferența costă bani

În viața unui conducător profesionist merg două socoteli în paralel, iar confundarea lor este frecventă. Regulamentul (CE) nr. 561/2006 numără orele de conducere. Directiva 2002/15/CE, transpusă în legea fiecărei țări, numără orele de muncă — care includ conducerea, dar și tot restul.

Ce se socotește timp de muncă

• conducerea;
• încărcarea și descărcarea;
• curățarea și întreținerea vehiculului;
• asistența pasagerilor, urcarea și coborârea;
• formalitățile administrative, vama, cântărirea;
• orice muncă menită să asigure siguranța vehiculului și a încărcăturii.

Limitele

• Durata medie săptămânală: 48 de ore, calculată pe perioada de referință (de regulă patru luni).
• Maximum absolut într-o săptămână: 60 de ore.
• Pauză obligatorie după 6 ore de muncă: cel puțin 30 de minute.
• Dacă munca depășește 9 ore: cel puțin 45 de minute de pauză.
• Munca de noapte: maximum 10 ore în fiecare perioadă de 24 de ore în care există muncă de noapte.

Pauzele de timp de muncă pot coincide cu cele de la tahograf, dar nu sunt același lucru. Un conducător care petrece șase ore încărcând și așteptând, fără să conducă, nu a acumulat timp de conducere — a acumulat timp de muncă și are dreptul la pauză.

Timpul de disponibilitate

Este perioada în care conducătorul nu este la volan și nici nu lucrează, dar trebuie să rămână disponibil pentru a relua serviciul: așteptarea la frontieră, așteptarea la rampă, însoțirea vehiculului pe feribot sau pe tren și timpul petrecut lângă conducător în echipaj dublu.

Timpul de disponibilitate nu intră în calculul celor 48 de ore, dar numai dacă este cunoscut dinainte de conducător — durată previzibilă, comunicată în avans. Așteptarea nedeterminată, fără informații, este timp de muncă.

De aceea contează atât de mult marcarea corectă la tahograf: cine trece la “disponibilitate” ceea ce era muncă dăruiește ore care ar trebui plătite și socotite.

Cine controlează

În Portugalia, controlul timpului de muncă revine Autoridade para as Condições do Trabalho, în timp ce timpii de conducere sunt verificați în trafic de GNR și IMT. În celelalte țări împărțirea este asemănătoare: inspecția muncii pe de o parte, controlul rutier pe de alta. Sunt proceduri distincte: aceeași zi poate fi în regulă la tahograf și în neregulă la timpul de muncă.

Evidența este obligatorie și trebuie păstrată de angajator cel puțin doi ani. Conducătorul poate cere copie după înregistrările sale — și merită să o facă înainte de orice discuție despre orele suplimentare.